Ecologie, Infrastructură

Modernizarea iluminatului public din Timișoara

Posted on by SmartGuy
26
iun.

Analiză a costurilor, a economiilor declarate de Primăria Timișoara și comparație cu un sistem de iluminat stradal cu adevărat adaptiv.

Sumar executiv

Primăria Timișoara desfășoară un program în etape de modernizare a iluminatului public stradal, cu corpuri LED și reglaj automat al intensității în funcție de trafic. Etapa I (64 de străzi, finalizată în toamna anului 2025) și Etapa II (66 de străzi, în licitație din iunie 2026) reprezintă împreună o investiție de aproximativ 17,8 milioane de lei și acoperă circa 5.800 de corpuri de iluminat, dintr-un total de aproximativ 26.000 existente în oraș.

Datele oficiale arată o reducere reală și substanțială a consumului de energie pe străzile din Etapa II (-61,8%), dar și un cost pe corp de iluminat care s-a dublat practic față de Etapa I, fără o explicație publică a motivului. Sistemul «inteligent» anunțat se referă la reglarea intensității în funcție de trafic, nu la o telegestiune completă cu senzori de lumină ambientală — ceea ce explică observații frecvente din teren privind intervale de funcționare neeficiente la răsărit și apus, discutate la finalul articolului.

1. Contextul proiectului

1.1 Etapa I — finalizată

Lansată în mai 2025, Etapa I a modernizat iluminatul pe 64 de străzi și bulevarde, cu aproape 2.800 de corpuri LED montate. Contractul de proiectare și execuție, atribuit asocierii Elba S.A. / Elba-COM S.A., a avut o valoare de 4.520.578 lei + TVA (≈5,38 milioane lei cu TVA). Lucrările s-au finalizat în toamna anului 2025.

1.2 Etapa II — în licitație

Etapa II extinde modernizarea pe alte 66 de străzi și bulevarde, cu peste 3.000 de corpuri LED noi, dotate cu sisteme de reglare automată a intensității în funcție de trafic și de intervalul orar. Licitația pentru proiectare și execuție a fost lansată în mai 2026; trei firme au depus oferte până la jumătatea lunii iunie 2026 — Flash Lighting Services, RAC Construct Moreni și Elba. Durata estimată de proiectare și execuție este de 11 luni.

Valoarea totală a Etapei II este de peste 12,4 milioane de lei, TVA inclus. Din această sumă, 6 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), prin Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, restul fiind susținut din bugetul local. 6 milioane de lei este, de altfel, plafonul maxim de finanțare AFM pentru un municipiu de rang I — Timișoara a obținut deci suma maximă posibilă prin acest program pentru un singur proiect.

2. Analiza costurilor

Comparând cele două etape rezultă o creștere notabilă a costului mediu pe corp de iluminat montat:

Indicator Etapa I Etapa II
Străzi 64 66
Corpuri de iluminat ~2.800 >3.000
Valoare contract (cu TVA) ~5,38 mil. lei ~12,4 mil. lei
Cost mediu / corp ~1.920 lei ~4.130 lei
Finanțare nerambursabilă 0 lei (declarat) 6 mil. lei (AFM)
Durată execuție nespecificată public 11 luni

Costul mediu pe corp de iluminat a crescut cu aproximativ 115% între cele două etape (de la ~1.920 la ~4.130 lei/corp). Inflația din România în acest interval (aproximativ un an) nu explică o asemenea creștere — aceasta a fost de ordinul a 5-8%. Diferența ar putea proveni din includerea în Etapa II a unor componente suplimentare (module de telegestiune/dimming, stâlpi noi, cablare subterană pe arterele mai mari) sau din condiții de piață diferite la licitație, dar acest lucru nu este detaliat în comunicatele Primăriei. Caietul de sarcini și oferta tehnică depusă în SICAP ar clarifica exact ce justifică diferența.

Un alt element de transparență: Etapa I a fost prezentată fără cifre de economie de energie sau emisii, în timp ce pentru Etapa II Primăria a publicat date precise (kWh și tone CO₂). Lipsa unor cifre comparabile pentru Etapa I face dificilă evaluarea performanței reale a primului lot de corpuri montate, la un an de funcționare.

3. Economiile declarate de Primărie

Pentru Etapa II, Primăria Timișoara declară următoarele economii la nivelul celor 66 de străzi modernizate:

Indicator Valoare
Consum energie primară — înainte 2.099.572 kWh/an
Consum energie primară — după 801.185 kWh/an
Reducere consum 1.298.387 kWh/an (-61,8%)
Emisii GES — înainte 556,4 t CO₂eq/an
Emisii GES — după 212,3 t CO₂eq/an
Reducere emisii 344,1 t CO₂eq/an (-61,8%)

Procentul de reducere (61,8%) este coerent cu beneficiile tipice raportate de furnizori pentru trecerea de la iluminat clasic (sodiu/mercur) la LED cu dimming — sursele de specialitate citează economii de 30-40% doar din comutare/dimming inteligent, la care se adaugă economia intrinsecă a tehnologiei LED față de corpurile vechi. Cifra Primăriei este, deci, plauzibilă tehnic.

Primăria nu publică tariful contractat pentru energia electrică folosită la iluminatul public, deci economia în lei nu poate fi calculată exact. Folosind tarife de referință între 0,9 și 1,3 lei/kWh (intervalul orientativ al pieței en-detail în 2026), reducerea de consum din Etapa II ar corespunde unei economii estimate între 1,17 și 1,69 milioane de lei pe an, doar pentru cele 66 de străzi vizate.

Pentru context: viceprimarul Ruben Lațcău a declarat că orașul plătește în prezent circa 1,2 milioane de lei pe lună (~14,4 milioane de lei pe an) pentru întregul iluminat public stradal. Economia estimată din Etapa II reprezintă deci aproximativ 8-12% din factura anuală totală a orașului — un rezultat real, dar limitat la scara întregii rețele, fiindcă Etapa II acoperă doar o parte din cele aproximativ 26.000 de corpuri de iluminat ale municipiului. Conform unor estimări publicate anterior, obiectivul declarat al Primăriei a fost modernizarea a circa 7.900 de corpuri (~30% din total) până în 2026, prin etapele cumulate.

Un alt factor relevant pentru factura pe termen lung: Primăria construiește primul parc fotovoltaic al orașului, în zona Freidorf (capacitate 5,6 MW, ~7.800 MWh/an, investiție de peste 32 de milioane de lei), declarat ca urmând să acopere aproximativ două treimi din consumul de energie pentru iluminatul public. Combinarea modernizării LED cu producția proprie de energie solară este mecanismul real prin care orașul își propune reducerea facturii, nu doar înlocuirea corpurilor de iluminat.

4. Comparație cu un sistem de iluminat stradal cu adevărat «inteligent»

Termenul «inteligent» folosit de Primărie se referă, conform comunicatelor, la reglarea automată a intensității luminoase în funcție de trafic și de intervalul orar — practic, un program de dimming pe baza unui calendar/ceas, posibil completat de senzori de trafic pe arterele principale. Aceasta este o componentă reală și utilă a eficientizării, dar este diferită de un sistem de telegestiune completă («smart lighting» / CMS), care, conform soluțiilor disponibile pe piață, include de regulă:

  • Control individual al fiecărui corp de iluminat prin rețea (radio/PLC/LoRa), cu monitorizare și comandă de la distanță, lampă cu lampă, nu doar pe zone sau pe program fix;
  • Aprindere/stingere bazată pe senzori reali de lumină ambientală (fotocelule) corelați cu un calendar astronomic actualizat zilnic, nu pe un orar fix cu marjă de siguranță generoasă;
  • Dimming adaptiv în timp real, declanșat de senzori de prezență/trafic (pietoni, biciclete, vehicule), nu doar pe intervale orare prestabilite;
  • Raportare automată a avariilor și mentenanță predictivă, reducând timpul în care un corp defect rămâne nefuncțional sau, dimpotrivă, aprins constant;
  • Integrare cu alte infrastructuri smart city — senzori de calitate a aerului, camere, puncte wi-fi, panouri de informare.

Observația frecventă din teren — corpurile rămân aprinse aproximativ o oră după ce s-a luminat afară dimineața, și probabil un interval similar la apus — este un indicator tipic al unui sistem programat pe ceas/fotocelulă cu marjă de siguranță largă, nu al unui sistem cu senzori de lumină ambientală fin calibrați. Practic, orarele de aprindere/stingere par gândite pentru a evita riscul de a stinge prea devreme (siguranța publică primează, motiv legitim), dar fără ajustare zilnică precisă în funcție de lumina reală, ceea ce lasă pe masă economii suplimentare ușor de obținut tehnic.

Diferența esențială: dimmingul în funcție de trafic (ce anunță Primăria) optimizează intensitatea în timpul nopții, când lămpile sunt deja aprinse; nu optimizează însă momentul exact de aprindere/stingere, care rămâne cea mai vizibilă sursă de risipă observabilă de un cetățean obișnuit. Un sistem de telegestiune completă ar reduce acest interval de la ordinul a 60 de minute la 5-15 minute, fără a compromite siguranța, fiindcă pragul de lux la care se aprinde/stinge fiecare lampă poate fi calibrat individual și verificat în timp real.

Nu există, în comunicatele publice analizate, nicio mențiune explicită a unor fotocelule individuale sau a unui calendar astronomic cu actualizare zilnică pentru Etapa I sau Etapa II. Documentația tehnică a licitației (caietul de sarcini din SICAP) ar trebui verificată pentru a confirma dacă noile corpuri din Etapa II au cel puțin opțiunea hardware de a face acest tip de control fin, chiar dacă nu este implementat încă în exploatare.

5. Concluzii și puncte de verificat

  • Economiile de energie declarate pentru Etapa II (-61,8% consum, -61,8% emisii) sunt plauzibile tehnic și consistente cu literatura de specialitate privind trecerea la LED + dimming.
  • Costul pe corp de iluminat s-a dublat aproape între Etapa I și Etapa II (~1.920 lei vs ~4.130 lei); motivul nu este explicat public și merită verificat în caietul de sarcini și în oferta tehnică a câștigătorului licitației.
  • Finanțarea AFM de 6 milioane de lei pentru Etapa II reprezintă plafonul maxim disponibil pentru un municipiu de rang I prin acest program — nu mai există marjă de a obține mai mult prin aceeași sursă pentru acest proiect.
  • «Inteligent», în comunicarea Primăriei, înseamnă reglare a intensității în funcție de trafic, nu telegestiune completă cu senzori individuali de lumină. Observațiile privind lumina aprinsă inutil dimineața/seara sunt coerente cu această limitare.
  • Etapele I+II acoperă o parte minoritară din rețeaua totală a orașului (~26.000 de corpuri); impactul asupra facturii totale de energie a orașului este real, dar de ordinul a 10%, nu transformator, fără etape ulterioare sau fără parcul fotovoltaic din Freidorf.

Notă metodologică: cifrele de consum (kWh) și emisii (CO₂) provin direct din comunicatele oficiale ale Primăriei Timișoara. Cifrele în lei pentru economia anuală sunt estimări proprii, pe baza unui tarif de referință de piață (0,9-1,3 lei/kWh), nu a tarifului real contractat de Primărie, care nu este public. Costul pe corp de iluminat este calculat prin împărțirea valorii totale a contractului (cu TVA) la numărul de corpuri declarat — cifrele oficiale folosesc «aproximativ» / «peste», deci rezultatele sunt orientative.

Surse

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *